Recente

<< >>

Bike Mine: solutia exploziva anti-hoti!

bikeminelarm

Probabil ca multi motociclisti si biciclisti au imaginat in fanteziile lor cum s-ar putea razbuna pe cei care le-au furat motocicletele, respectiv bicicletele. Desi m-ar atrage nebuneste perspectiva de a vedea cateva idei de razbunare, scriu aici despre altceva: o modalitate neconventionala de a scapa de cei care atenteaza la bunul nostru cel mai de

Chainsaw Blender sau solutia la problema pe care n-ai stiut niciodata ca o ai

F99RTVJIEKJ471M.MEDIUM

Privind acest blender-drujba, acest blender criminal, aceasta drujba dementa cu blender atasat (nu stiu de ce, nu exclud niciodata nebunia in zona drujbei, chiar daca e vorba de taietori de lemne blanzi si calmi) sau cum am vrea sa o denumim, ma gandeam doar la faptul ca ii gasesc o unica utilitate. Poti servi o

Modelul aniversar Lambretta L70, alias Vendetta, inceputul unei noi ere pentru legendarii italieni?

anthony_series1lines

Lambretta, producatorul legendar de scutere din Milano, pare ca se pregateste pentru o revenire spectaculoasa sub forma lansarii unui model de scuter nou. Innocenti, societatea-mama a Lambretta (sau a ceea ce mai inseamna acum acest brand) va lansa in viitorul foarte apropiat un scuter Lambretta L70, denumit “Vendetta”, care va marca implinirea a 70 de

Michelin a gasit vinovatul pentru uzura anvelopelor spate din MotoGP

WEB-Bibendum_motorrad-599x800

Lucrurile s-au linistit in MotoGP, odata cu anuntarea trecerii lui Lorenzo de la Yamaha la Ducati din 2017. Daca s-au linistit, nu s-au clarificat, ce-i drept. Insa oricum, in lipsa unui subiect pertinent de care sa te agati toata ziua, ori inventezi unul, ori reincalzesti unul. Cum prima varianta e riscanta, ramane reincalzirea. Ce necazuri

Despre ineditul UTV Transporter, bizarul SnoPed si o frumusete Yamaha

5589_1600

Nord-americanii au avut din 1994 un serial TV intins pe 4 sezoane, numit The Magic School Bus. Acel autobuz magic avea abilitatea de a-si transporta pasgerii in tot felul de locuri inedite, unde aveau parte de lectii din stiinte. Nu, nu despre seriale de animatie pentru copii ne ocupam aici, fireste, dar daca vedeti acest

Bike Mine: solutia exploziva anti-hoti!

bikeminelarm

Probabil ca multi motociclisti si biciclisti au imaginat in fanteziile lor cum s-ar putea razbuna pe cei care le-au furat motocicletele, respectiv bicicletele. Desi m-ar atrage nebuneste perspectiva de a vedea cateva idei de razbunare, scriu aici despre altceva: o modalitate neconventionala de a scapa de cei care atenteaza la bunul nostru cel mai de pret. O idee postata pe un site crowdfunding Kickstarter mi-a atras atentia, aparand ca o sansa promitatoare de a pune pe fuga hotul: Bike Mine.

Un sistem foarte simplu de cartus orb legat cu un fir conectat la roata sau la un obiect fix din apropiere, face ca in cazul mutarii motocicletei fara permisiune sa aiba loc o explozie, care se bazeaza pe un zgomot de 150db, ceva ce ar putea sa afecteze chiar lenjeria intima a hotului. Evident, zgomotul e imposibil de ignorat, asa ca foarte curand pot aparea martori curiosi la fata locului.

bike-mine-alarm-1

Desigur, ideea e foarte buna, dar trebuie inteles si sistemul si raspuns la cateva intrebari. Cum functioneaza, asadar? O sarma de titan, o capcana cu arc si un mic detonator. Curelele velcro ii permit atasarea rapida si protectia in orice mediu, fiind o constructie robusta din otel, acoperita de un invelis de cauciuc. Inventatorul Yannick Read sustine ca Bike Mine este foarte sigur. Fiind vorba de cartuse oarbe, sunt legale si pot fi detinute fara nici un impediment. Sistemul e oferit cu o serie de instructiuni, insa oricum se poate vedea ca nu necesita vreun echipament special de protectie. Nu e sigur, insa, in cazul cardiacilor, dar probabil ca nu te apuci sa furi motocicletele oamenilor cinstiti, daca stii ca ai inima flendurita.

bike-mine-alarm-15

Nu necesita baterii, functioneaza 24/7 si in toate conditiile meteorologice, deci e fiabil si versatil. Mai mult, poate fi folosit la orice vehicul, ba chiar si la poarta sau la usa. Este foarte important sa nu uiti tocmai tu ca ti-ai amorsat un gadget si apoi sa te culegi de pe jos sau mai rau, sa dai explicatii ca de fapt, erai doar adormit si cafeaua nu-si facuse efectul, cand ai uitat sa dezamorsezi. Dar probabil dupa 1-2 experiente de acest gen, poti sa devii mai vigilent.

Stiti care e un mare avantaj, in lupta impotriva hotilor? Prinderea in flagrant delict. Se intampla des ca jefuit fiind intr-un magazin, intr-un mijloc de transport, in lipsa unor camere si semnalmente, politistii sa-ti raspunda ca aia e, trebuiau prinsi in flagrant (o idiotenie, daca ma-ntrebati). E, in cazul Bike Mine, problema e cam rezolvata cumva, daca nu cumva ai nesansa sa fie pustiu in zona tocmai atunci.

bike-mine-alarm-14

Una dintre tehnicile cele mai comune de “saltat” motocicletele si bicicletele ar fi sa o ridice de la pamant si sa o duca intr-o duba. Rapid, usor, silentios. Daca vorbim de modele mai grele si mai anevoios de saltat, hotii au solutia: un sistem de tip schela, pe care-l transporta in mai multi, pana in duba. Bike Mine are avantajul unei posibilitati mult mai mici de detectare, decat sistemele clasice de prindere cu lantul de garduri, pomi sau grilaje. E un fir subtire, legat la un cartus abil disimulat, sunt prea mici sansele de a fi depistat. A(u) ridicat motocicleta si e in drum spre van? Bubuie de le ingheata venele. In cateva secunde, te-ai trezit, vecinii s-au trezit, probabil si patrula de politie s-a trezit. E greu de crezut ca in atare conditii, furtul va avea loc pana la capat.

Yannick Read are nevoie de 15.000 de lire pentru finantarea proiectului, prin amanetarea catre piloti, care pot lua un Bike Mine cu doua detonatoare de rezerva cu 49 lire sau 99 lire pentru doua unitati Bike Mine si opt detonatoare. In cazul in care proiectul isi indeplineste obiectivul de finantare, banii devin ai lui Read, iar pilotii care au facut comenzi vor primi dispozitivele. Daca nu, oamenii care au facut comenzi, nu mai platesc nimic. In acest moment, el a strans 1.881 lire si mai are in fata 37 de zile pentru a face suma.

Personal, mi se pare o idee buna si nu. E adevarat, in orice operatiune, factorul surpriza e primordial. Iar surpriza e deplina, trebuie sa recunosc. Se pare ca nu raneste intr-o utilizare corecta, dar stiu de o serie de cartuse oarbe care au provocat accidente neplacute.

Insa mai important e ca ok, hotul nu moare de inima, desi trage o sperietura chiar umeda, la un moment dat. Dar un alt individ aflat in apropiere? El nu poate sa fie speriat si sa o incurce? Cine raspunde?

In plus, mai e un aspect. Lumea e putin deranjata de terorism, de explozii, nu prea e genul de gadget al vremurilor actuale, nu? In plus, Bike Mine pot fi achizitionate pentru a face glume proaste.

Daca ar fi dupa mine, as face un dispozitiv cu latrat violent de caini, urlat de lupi, ras dement de vrajitoare, care ar avea acelasi efect asupra hotului si celor care sunt avertizati, fara sa traiasca cu spaima ca a declansat vreun dement o bomba in numele vreunui prieten imaginar.

Chainsaw Blender sau solutia la problema pe care n-ai stiut niciodata ca o ai

F99RTVJIEKJ471M.MEDIUM

Privind acest blender-drujba, acest blender criminal, aceasta drujba dementa cu blender atasat (nu stiu de ce, nu exclud niciodata nebunia in zona drujbei, chiar daca e vorba de taietori de lemne blanzi si calmi) sau cum am vrea sa o denumim, ma gandeam doar la faptul ca ii gasesc o unica utilitate. Poti servi o margarita, un daiquiri sau ce doresti sa prepari in blender, fara grija unei critici la adresa bauturii preparate. Adica, sa fim seriosi, daca se apuca cineva de preparat bauturi cu asa ceva, de ce i-ai face vreun repros?

FHITROVIEKJ44T3

In rest, oricum as lua-o (intr-un registru normal de logica si deductie), nu-mi dau seama ce a vrut creatorul unei asemenea unelte cu ea. Da, poate face dispozitive ciudate, da, poate sa imbine niste componente diferite, dar mai departe? Bine, probabil ca ar fi fost mai simplu un blender cu o bautura nu indeajuns de apreciata, intr-o mana si o bata in cealalta, daca nu suporti critica, dar asa ceva e prea mult. Sa-ti tii capacitatile mixologice sub autoritatea unei drujbe e ceva bolnav.

Dar sa vedem din ce se compune acest chainsaw-blender: o drujba, adica un fierastrau cu lant cu motor in doi timpi de 37cc (caruia i-a fost inlocuit lantul cu dinti original cu un lant de bicicleta – da, da, a devenit un instrument al pacii subit sau cum?), un mixer obisnuit si relativ ieftin, ghidon de motocicleta, clapeta de acceleratie, plus cablu de acceleratie, piulita hexagonala cu filet stanga si creatia frankensteiniana e gata.

FJH0665IEFZU3FT.MEDIUM

Blenderele si drujbele au o rotatie in sensul acelor de ceasornic si ambii arbori ai motorului sunt cu filet stanga (opusul filetelor tipice). Acea piulita hexagonala face ca blenderul sa fie fixat la distanta de drujba si intreg complexul e gata. Si iata cum poti avea si cum sa prepari bauturi si cum sa fii respectat pentru asta, intr-o maniera unica.

F90SLZJIEJSLPBF.MEDIUM

P.S. Intr-un final am realizat ca, in secolul 21, poate mai exista riscul ca la o petrecere sa imparti sarcinile organizatorice prietenilor, iar cel care se ocupa de gheata, sa-ti arunce un bloc de gheata in bucatarie: “descurca-te mai departe, m-a rupt”. Drujba intra in actiune, musafirii sunt incantati, petrecerea reusita!

P.S. 2: Nu sunt foarte convins ca cel care a inventat blenderul cu drujba s-a gandit la astfel de situatie, totusi…

 

Modelul aniversar Lambretta L70, alias Vendetta, inceputul unei noi ere pentru legendarii italieni?

anthony_series1lines

Lambretta, producatorul legendar de scutere din Milano, pare ca se pregateste pentru o revenire spectaculoasa sub forma lansarii unui model de scuter nou. Innocenti, societatea-mama a Lambretta (sau a ceea ce mai inseamna acum acest brand) va lansa in viitorul foarte apropiat un scuter Lambretta L70, denumit “Vendetta”, care va marca implinirea a 70 de ani de existenta in industrie.

Deocamdata, Lambretta a lansat o imagine teaser, din care nu se pot distinge prea multe, insa pare ca va fi un scuter cu o imagine profund retro, amintind de foarte popularele si de succes modele din secolul trecut, deceniile sase si sapte.

unnamed-4

Aceasta ar fi prima imagine a unui scuter la care se lucreaza inca de anul trecut si asteptam in urmatoarele zile prezentarea oficiala si imagini mult mai concludente.

La originea stilizarii si proiectarii noului model se afla celebra companie austriaca Kiska, cea care se afla in spatele design-ului oricarui model KTM din ultimii 24 de ani si mai nou, cea care s-a ocupat de reformarea brand-ului Husqvarna (inclusiv modelele concept prezentate in toamna trecuta la Milano).

Sebastien Stassin de la Kiska a afirmat: “Lambreta reprezinta un brand de tezaur, o emblema cult cu un impact cultural global de exceptie, relevant si acum, la fel ca in secolul trecut. Nu te intalnesti prea des cu ocazia de a juca un rol important in relansarea unei marci legendare, asa ca am dat tot ce a fost mai bun din noi”.

aea8eb21f414a47df36d48d5f278f94a

Probabil ca succesul major de relansare a brandului suedez Husqvarna, in urma cu doi-trei ani, plus contributia indelungata la succesul de brand al KTM a determinat Lambretta Consortium in decizia de a oferi celor de la Kiska onoarea de a proiecta un model aniversar in care sa se imbine armonios prezentul si viitorul mobilitatii urbane cu mostenirea unui brand retro glorios.

Despre noua Lambretta L70 nu se stiu, deci, foarte multe, dar se pot pune cap la cap cateva idei. Astfel, nu va fi un scuter in doi timpi, reglementarile privind emisiile (actuale si mai ales din 2017 incolo) nepermitand acest lucru. De asemenea, majoritatea componentelor e putin probabil sa fie fabricate in Italia, in conditiile in care majoritatea producatorilor europeni se axeaza pe componente fabricate in alta parte, preponderent in Asia.

In schimb, fiind vorba de un model aniversar, care chiar inseamna ceva pentru o companie care a lasat urme adanci in istorie, mai mult ca sigur ca nu va fi un scuter din plastic, ca ingrozitoarea chinezarie Lambretta Pato a celor de la Znen si nici nu se va baza pe recentele Tartarini LN125, modele ale rivalului Motom, care le-au produs fara a obtine acordul Lambretta Consortium, detinatorul curent al brand-ului.

lambretta-pato-07

Daca nu va fi realizata clar din plastic, inseamna ca va fi vorba de metal, in privinta Lambrettei L70? E o intrebare cheie. Vespa are caroserie din otel, care e un semn distinctiv al brand-ului si o duce printre aristocratii scuterelor. Asa ca nu ar fi exclus sa vedem la Vendetta o caroserie de otel si probabil panouri laterale detasabile.

Apoi, exista cam 99% sanse ca sa fie vorba de un motor in 4 timpi, monocilindric, de 125cc sau chiar mai mare, cu transmisie automata CVT. Piaggio sau brandurile japoneze nu sunt deloc flexibile, atunci cand vine vorba sa aprovizioneze companii rivale cu motoare, asa ca, cel mai curand ar fi vorba de o sursa majora din Taiwan, Coreea de Sud sau chiar China. Sau poate va fi o surpriza europeana, cine stie?

F-Innocenti

Pe imaginea teaser sunt trecute 50/125/180, ceea ce ar insemna trei versiuni de cilindree. Parerea mea e ca ar fi variantele ideale de motorizare, insa ar fi mers si o versiune undeva intre 200-300cc. Doar ca atunci ar fi necesitat o racire cu lichid si radiatoarele aferente, ceea ce ar duce la o compromitere stilistica.

Dar unde va fi fabricata? Sigur ca traditionalistii ar spune fara dubii: Milano. Problema e de costuri si nu e cel mai la indemana sa se fabrice in Italia. Din nou apar variantele asiatice, iar daca aveti dubii, sa-i intrebam pe austriecii KTM sau pe altii. India nu e o varianta serioasa, dupa mine, iar istoria Lambretta imi sprijina temerile indiene.

Si aici ajungem la punctul nevralgic. Exista, pentru cine nu stie, o ingrozitoare lupta in subteran (ma rog, nu in sensul ca ar fi oculta, ci doar ca nu e mediatizata decat arareori si sporadic), avand ca obiect marca Lambretta si aceasta lupta ar face obiectul unei carti destul de groase. Deocamdata pare ca cei care castiga aceasta lupta epica si hidoasa, totodata, ar fi Lambretta Consortium, condusa de un specialist olandez in brand-uri, Walter Scherffrrahn. Herr Scherffrahn a obtinut sprijin si asistenta din lumea traditionala Lambretta si pare ca el este la baza proiectului privind scuterul aniversar.

lambretta-girls-jpeg-scaled1000

Am sa-mi permit sa va invit, daca va intereseaza subiectul indeajuns de mult, sa cautati pe net atat istoria Lambretta, cat si informatii despre aceasta batalie asupra legendarului brand, deoarece nu insist sa tin o dizertatie pe acest subiect si risc sa plictisesc cititorii cu divagatii. Pe scurt, guvernul indian cumpara Lambretta in 1972 prin Scooter India Ltd. (SIL) si in 2008 aceasta companie SIL intra in incapacitate de plata, iar guvernul incearca sa scape de cele 95.38% din actiunile detinute in aceasta companie. Si urmeaza o intreaga saga juridica, ce continua si in zilele noastre. Aici e o radiografie a intregii tevaturi: http://www.livemint.com/Leisure/volKdzUriRx8ZzEhXyj7FP/Reclaiming-the-Lambretta.html dar dateaza din 2011 si s-au mai intamplat lucruri intre timp. Ramane sa va faceti singuri o idee.

Inapoi la L70. In toata invalmaseala legata de branding, cel mai important e sa fie vorba de un scuter bun, foarte bun, care sa inceapa sa fie cautat. Aha, ne amintim de Lambretta LN125? Cam de pe acolo ar trebui sa se mearga in sus. In 2011, Lambretta Motolife Italia SpA a lansat acest LN125 (produs in Taiwan, adica sa se inteleaga treaba de ce ar putea ca L70 sa vina din zona aia), insa destul de curand s-a terminat si episodul LN125, tot din motive juridice si de proprietate intelectuala.

Lambretta-LN125

Insa ce trebuie retinut: LN125 este un scuter competent si de isprava, dar nu rupe gura. Cum spunem noi “iti faci treaba cu el”. L70 ar trebui sa ii fie superior la toate capitolele. Mai putin la pret, dar fiind vorba de un model aniversar, e greu de spus in privinta asta. Insa Lambretta Consortium nu e in stare sa inceapa construirea unei fabrici de la zero si nu acum. Oricum, mai sunt cateva zile, deci e exclus. Asa ca vorbim despre o platforma si componente care vin poate chiar din locuri diferite, asamblate intr-o terta fabrica. Deocamdata nu stim. Stim doar ca toata tevatura cu trademark-ul a costat enorm, tot lobby-ul facut de olandezul Scherffrrahn, nu a fost cu siguranta ieftin, iar colaborarea cu Kiska nu mai vorbim. Asadar, optez pentru varianta producerii undeva in Asia. Deocamdata.

In concluzie, Lambretta L70 Vendetta (interesant si numele ales, nu cred ca “razbunare” e intamplator) e obligatoriu sa fie un scuter excelent. E un model aniversar, istoria il obliga, de succesul sau depinde o relansare eventuala a productiei, indiferent sub ce forma si pana la urma, linia e foarte subtire intre o aventura hazardata si incropirea unei afaceri ce poate fi de durata si cu un mare succes.

Ma uit pe site-ul oficial Lambretta si acolo arata: in 40 de zile, 13 ore, 12 minute etc. Deci 7-8 iunie si vom vedea minunea!

Lambretta.comWeb

Michelin a gasit vinovatul pentru uzura anvelopelor spate din MotoGP

WEB-Bibendum_motorrad-599x800

Lucrurile s-au linistit in MotoGP, odata cu anuntarea trecerii lui Lorenzo de la Yamaha la Ducati din 2017. Daca s-au linistit, nu s-au clarificat, ce-i drept. Insa oricum, in lipsa unui subiect pertinent de care sa te agati toata ziua, ori inventezi unul, ori reincalzesti unul. Cum prima varianta e riscanta, ramane reincalzirea.

Ce necazuri s-au manifestat prin MotoGP inainte de subiectul arzator Lorenzo? Ati ghicit! Aripioarele (eleroane, stabilizatoare sau cum vreti sa le denumiti). Si nu aripioarele asa, pur si simplu, ci aripioarele care nu sunt ok. Cum s-ar zice “bad winglets”.

PA1810628.0008

Da, mai toata lumea s-a plans de ele, desi mai toata lumea le utilizeaza. De la discretele si de bun-simt eleroane Suzuki, la “criminalele” eleroane Ducati. Ele sunt de vina cand pierzi, cand abandonezi, cand te lupti strasnic si pierzi la mustata samd. Insa n-o sa va vina sa credeti cine s-a plans de eleroane, ieri!

Pardon, mai e cineva/ceva injurat de la primele testari, pana la ultima cursa, insa daca la eleroane trebuie sa crezi pilotii pe cuvant, la acestia s-au intamplat niste treburi deloc placute. Ati ghicit: Michelin. Pneurile care fac incontinuu figuri, cu care pilotii nu se adapteaza, ba uneori mai au si prostul obicei sa explodeze.

motogp-sepang-february-testing-2016-michelin-motogp-tire-test

Aha, v-ati prins. Asa e. Michelin sustine ca ofera anvelopele ideale, dar eleroanele, vai, blamatele aripioare, fac ca lucrurile sa mearga prost cu gumele franceze. Piero Taramasso, responsabil al departamentului de competiții moto, a sustinut intr-o discutie cu cei de la Motorsport.com ca toate extensiile “aerodinamice” montate pe motocicletele de cursa adauga o presiune suplimentara pe pneuri, ceea ce duce la uzura accelerata a acestora. Treaba asta grefata si pe temperaturi din ce in ce mai ridicate (discutia s-a purtat cu privire la etapa de la Jerez), afecteaza si cauciucul insusi, a adaugat reprezentantul Michelin.

12994580_2018541755037850_3945535686817955409_n

Nu pot spune ca sunt un geniu al fizicii, dar afirmatiile au cumva logica, insa alta e intrebarea: atunci cand lui Baz sau lui Crutchlow le-au pleznit pneurile, cand in Argentina (unde e toamna acum) s-au tocit rapid pneuri sau la Austin unde nu era cald s-au uzat prematur chiar la motociclete fara eleroane, eleroanele erau de vina?

PA1789783.0008

Macar Taramasso a avut decenta ca pe final sa o dreaga: “Nu vrem sa aruncam intreaga responsabilitate pe alti umeri. Culegem date in continuare si vrem sa vedem cum vor evolua produsele noastre pe baza acestora.” Insa e amuzant sa vezi cum eleroanele au devenit root of all evil si asta intr-un decor de tacere absoluta din partea organizatorilor care nu fac decat sa le interzica in clasele inferioare, in timp ce in MotoGP sunt permise si controversate.

052-Photo-A.-Monnot-

Din punctul meu de vedere, treaba cu eleroanele e destul de clara: nu s-a aratat ca ar fi acea componenta minune, care sa transforme motocicletele in rachete si nici asa utile in stabilitate, caci nu incepusera se decoleze pilotii de pe pista in lipsa lor. Si daca ne uitam la o lista a echipelor care utilizeaza eleroane si la rezultatele din primele patru etape MotoGP, o sa vedeti ca am dreptate. Si ca buba reala e cu anvelopele Michelin, plus fiecare echipa cu vechile dureri, asa se traduce clasamentul, atat pe etapa, cat si cel general.

Despre ineditul UTV Transporter, bizarul SnoPed si o frumusete Yamaha

5589_1600

Nord-americanii au avut din 1994 un serial TV intins pe 4 sezoane, numit The Magic School Bus. Acel autobuz magic avea abilitatea de a-si transporta pasgerii in tot felul de locuri inedite, unde aveau parte de lectii din stiinte. Nu, nu despre seriale de animatie pentru copii ne ocupam aici, fireste, dar daca vedeti acest autobuz de scoala, nu vad de ce nu l-ati numi magic, el avand abilitatea de a ne arata stiintific cum se poate transforma in ceva foarte util.

12960032_1720985761511457_194467109_n

E drept, pe plaiurile noastre cele mioritice, insitutia autobuzului galben scolar nu exista si avem cunostinta de ea doar prin intermediul filmelor, serialelor si documentarelor venite dincolo de Atlantic, dar cred ca sunt prea putini care sa nu recunoasca imediat celebrul autobuz de scoala.

Dar sincer, incarcandu-l cu pana la patru vehicule off-road (in cazul nostru patru UTV-uri), cat de frumos e sa poti sa te duci in locuri inedite si sa te plimbi extrem prin natura? Si eventual sa iei si lectii din diferite stiinte? O mare bila alba pentru acest UTV Transporter Ex-School Bus!

*

Cand am vazut imaginea acestui vehicul am avut un dublu soc (urmat imediat de un ras sanatos): in prima faza, am crezut ca e un hot care fiind pe un snow-bike, a reusit sa fure o plasma si s-o ia la sanatoasa prin zapada, apoi am focalizat, dar n-am inteles care ar fi distractia sa calaresti un obiect care aduce destul de mult cu un calorifer care poate sa lumineze.

5589_1600

Lumea design-ului se misca foarte repede si in diverse directii, dintre care unele de-a dreptul stranii. Daca in multe domenii, lucrurile sunt azi la moda, maine nu, in lumea powersport-urilor de iarna timpul se masoara in continuare in ere geologice, snowmobilele arata aproximativ la fel ca si atunci cand au fost imaginate si realizate prima oara.

joey-ruiter-snoped-3-768x576

Ei bine, chiar si aceasta lume primordiala, se mai intampla lucruri bizare. E, daca in privinta snow-bike-urilor lucrurile au prins contur de relativ putina vreme si oricum exista o baza solida, in privinta acestui asa-numit Snoped (jumatate snowmobil – sau chiar snow-bike – jumatate moped), chiar nu stiu cum s-a intamplat.

Infatisarea radicala si ciudata a acestui concept, reprezinta munca unui designer din Michigan SUA, Joey Ruiter, care a imaginat pur si simplu o noua forma de vehicul de iarna. Sincer, l-as vedea pe o planeta pustie, intr-unul din filmele seriei Star Wars, dar si asa mi-as pune intrebarea daca ar fi ok sa fie condus de o fiinta umanoida. Cred cu tarie ca e vorba de un vehicul destinat strict unei distractii (pe care n-o inteleg, dar sunt batran, deci am un alibi), caci nu e vorba de stabilitate si nici de prea multa agilitate. Luati-o pe o partie, cu un calorifer intre picioare si sa va aud dupa aia vorbind despre stabilitate si agilitate. Ma rog…

Potrivit creatorului Ruiter, Snoped a fost construit de un anume Jeff Long, folosind elemente usoare de aluminiu care ii alcatuiesc asa-zisul carenaj. In fata Snopedului a fost montat un far cu LED pe toata inaltimea vehiculului, adapostit de un grilaj care mi-a sugerat acel calorifer de care tot vorbesc. Partea din spate e tipica unui scuter de mici dimensiuni, cu saua pilotului intr-o postura joasa de cafe-racer.

chrysler-sno-runner-1

Dimensiunile sunt ciudate: o lungime de peste 180 cm, in timp ce latimea e doar de 15,2 cm. Si ce frapeaza e faptul ca nu are absolut nimic aerodinamic. Snoped a fost construit in jurul unui snowmobil 1980 Chrysler Sno-runner, destul de la moda la vremea respectiva, cand snowmobilele aratau cam asa:

150107434_82_br250_2

La acel sno-runner s-a pus un motor monocilindric de 90cc, iar starter-ul a fost integrat sub saua pilotului. Vrei asa ceva? Ghinion, cel putin in acest moment acesta reprezinta doar un concept. Dar oricum, daca vrei asa ceva, poate-mi si explici de ce, ca zau daca inteleg ce e distractiv sa te plimbi pe un calorifer.

*

Hai sa inchei si cu ceva frumos. Cel mai nou venit model de motocicleta customizata din seria globala Yamaha’s Yard Built, programul de reinterpretare a modelelor Yamaha se numeste XSR700 Tracker si vine de la Bunker Customs, din Turcia, adica fratii Can si Mert Uzer.

Dennis Chung, editorialist la motorcycle.com a numit absenta modelului Yamaha XSR700 de pe piata americana direct o mare rusine, in ciuda existentei fratelui mai mare XSR900. Asa ca daca vreun nord-american tanjeste dupa un FZ-07 retro roadster (sau MT-07, pe la noi), va putea sa se duca sa si-l achizitioneze din Europa si poate sa dea cu nasul si de acest XSR700 by Bunker Customs, un model usor scrambler-izat.

042616-yard-built-yamaha-xsr700-3

Fratii Uzer au intrat in febra reinterpretarii specifice programului si au imbunatatit manual carenajele laterale, aripile fata si spate, saua, precum si protectiile radiatorului si rezervorului (cu o folie de 2 mm din aluminiu). In cazul acestei folii de protectie peste rezervor, aceasta a fost imbinata cu capacele rezervorului cu o tija din aluminiu, slefuita si nevopsita, care ii da o imagine de ansamblu mai aparte, mai independenta.

Am vorbit de scrambler-izare, deci elementul off-road trebuie sa fie prezent, nu? Ei bine, cei doi Uzer au crescut garda la sol de la 5,5 la 7,9 inci (13,97 cm la 20 cm!), au inlocuit rotile turnate de 17 inci cu roti cu spite de 19 inci, imprumutate de la Yamaha Super Tenere, au pus la punct un sistem de evacuare mai mare in stil scrambler. De asemenea, furca a fost inlocuita cu una inversata ce echipeaza modelul de 900, iar cursa suspensiei a fost marita cu 0,6 cm. In fine, orientarea off-road mai e data si de ghidonul Renthal, care ofera in ansamblu pilotului o pozitie de echitatie specifica, data si de ridicarea seii cu cca. 6 cm, utilizand o extensie tip bolt, care poate fi montata pe orice model XSR700, de altfel.

042616-yard-built-yamaha-xsr700-detail-3

Un far nou, care copiaza farul de pe notoriul Ducati Scrambler completeaza imaginea de exceptie a acestui model. Bunker Customs ofera si cateva accesorii optionale Yamaha, precum scarite, manete de frana si ambreiaj.

042616-yard-built-yamaha-xsr700-6

Aici apare cel mai interesant aspect: Bunker Customs Yard Built Yamaha XSR700 va fi unicat, insa exact ca la celelalte modele din programul Yard Built, anumite componente reprezentative ar putea fi oferite de Yamaha pe viitor sub forma unui kit. Asa ca, daca v-a impresionat, nu va ramane decat sa sperati in aparitia cat de curand a acestui kit, pentru a scuti un drum pana in Turcia. Afara de faptul ca vreti sa-i cunoasteti personal pe cei doi frati Uzer din Istambul. Insa mare atentie, in afara de tot mai desele atentate din Turcia, va paste alt pericol: sa deveniti dependenti de ceea ce ofera Bunker Customs.

Despre motociclete imaginare, bizare si ambreiajul lui Rossi

1957chevy-bike-1

Se dau: un zvon, despre ceva gen un model naked masiv, un desenator priceput si o publicatie respectabila, ale carei informatii s-au verificat ulterior in covarsitoarea majoritate a cazurilor. Numai ca cine nu prinde nuanta si nu are un background solid, se si repede sa dea o stire care ar fi ceva de genul: “BMW pregateste o mega-motocicleta cu sase cilindri si sase tevi in sistemul de evacuare” sau oricum ar intitula-o.

Sa ne intelegem, ceva zvon exista despre ceva imens pregatit de BMW. Si vom vedea probabil in viitor primele informatii concrete. Motorrad reprezinta o publicatie germana de nadejde (puteam spune doar germana), cu o rata impresionabila de informatii pe surse si zvonuri adeverite ulterior.

Ei bine, cei de la Motorrad au auzit ceva, insa extrem de subtire, cu care nu s-ar compromite, asa ca si-au pus imaginatia la bataie. L-au pus la treaba pe desenatorul Stefan Kraft si a iesit o frumusete, asa cum si-ar dori ei sa fie acel lucru de care au auzit. Si i-au pus si un nume: BMW Sixx Naked.

mrd_2016_06_014_BMW_K_1700_R_1024.jpg.4856914-1

Nu e un produs al imaginatiei pure, caci vedem un motor de 158 cp dintr-un tourer K 1600GT, infasurat in ceva ce nu apare a fi prea indepartat de sasiul unui S1000R. Din motor izvorasc sase tevi care dupa ce parcurg impreuna toata partea inferioara, se aseaza trei cate trei de-o parte si de cealalta, intr-o imagine magnifica.

Interesant e doar ca mai multe publicatii au luat-o deja la vale cu stirea ca BMW pregateste ceva nou si luati de vedeti. Ei bine, sa ne multumim cu privitul doar. Nu ca germanii nu ar fi in stare, dar cu siguranta pregatesc altceva. Sper doar sa fie ceva macar pe jumatate de spectaculos.

*

Daca v-ati cules falca din podea dupa cura nemteasca de imaginatie in ale motocicletelor, nu ati procedat prea bine, v-ati grabit. De la un atelier de customizat motociclete din Virginia, Classified Moto, destul de celebru prin SUA, din mainile lui John Ryland a iesit aceasta struto-camila fabuloasa. Denumita sec BW650.

honda-xr650l-classified-moto-002

CalcneQW4AAbuAv.jpg large

Cica daca esti un aventurier, un motociclist adevarat (orice ar insemna asta), trebuie sa incaleci pe asa ceva, sa-ti arda evacuarea nitel fundul si sa incerci sa te plimbi pe oriunde cu ea, aceasta motocicleta „foarte dura si cu estetica de gata pentru orice”. Da, nu e rea, desi apelul e cam arogant, asa-i?

160107_CM_3805

La origine avem un model 1996 Honda XR650L, care ofera si motorul. Apoi, „au crescut” pe ea o parte fata de la 2014 Yamaha WR250R, cu bascula 2006 Triumph Sprint ST, cu rezervorul (modificat) de la o Honda CMT185T, frana fata de la Honda XL600R. Un carnaval total. Nu-mi dau seama care au fost criteriile alegerii componentelor, insa rezultatul e scandalos de izbutit. Si fireste, elementul central pe care-ti pica ochii instantaneu sunt rotile. Roata fata vine de la Honda ATC250R, roata spate de la Yamaha BW200, iar anvelopele alea sunt STI Black Diamond. Uriase, nu? Pai STI „se joaca” in terenul off-road-urilor, dragilor, ATV-uri, quad-uri, de-astea. Si cele trei faruri fata, nu e o imagine de vis?

classified-moto-bw650-big-wheel-3a

In asemenea ghiveci, probabil ca BW650 nu face nimic foarte bine, cu exceptia faptului ca se dovedeste incredibil de distractiva la condus. Si nu are de ce sa nu fie, cand te plimbi pe strazi, pe langa strazi, pe sosele, prin pietris, noroi si zapada sau pe dune. Cu viteza!

*

Am lasat la final o mica enigma. Un ochi indiscret al cuiva de la GPOne.com a vazut la Jerez „ceva” pe motocicleta lui Valentino Rossi, dar nu si pe Yamaha lui Lorenzo. Si imediat au tasnit intrebarile si speculatiile.

Acel „ceva” aparea a fi un senzor fixat pe ambreiajul motocicletei lui Rossi, de utilitate necunoscuta. Asa ca a aparut prima teorie: „Da, Lorenzo pleaca de la Yamaha, i-au dat lui Rossi ceva bun, care sa faca minuni” (si avand in vedere cursa MotoGP de duminica, iata ce confirmare). E amuzant, dar usor ilogic. In acest moment, pana la finalul sezonului, Lorenzo alearga pentru Yamaha si interesul constructorului e sa aiba doi piloti cat mai sus.

details27

A aparut apoi varianta in care Rossi, provenit din epoca motoarelor in doi timpi si nici unui pilot de atunci nu-i place si nu-i ajuta sa nu aiba un control desavarsit si gradual al ambreiajului pe timpul cursei, lasandu-se doar pe launch control. Iarasi e vorba de ceva pur speculativ, caci Rossi a prins si alte vremuri, dar intre timp tot pe Pamant a fost si tot pe piste il gaseai mereu.

Cea de-a treia varianta ar fi ca Yamaha incearca sa dezvolte pentru viitor o motocicleta care sa contina datele esentiale ale stilului (inconfundabil) de ambreiaj al Doctorului. Colectarea acestor date ar fi varianta corecta, in ideea ca urmatoarea generatie de sisteme sa aiba caracteristicile ambreiajului marca Rossi replicat electronic.

maxresdefault

Tu ce crezi?

Descarcarea unui ATV in 5 secunde, aripioare pretutindeni si ce era purple bike-ul lui Prince

atv-truck-ramp

Stiu ca puristii or sa-mi dea cu articolul asta in cap, din ce stiu eu ce si cate motive: ca distrug ATV-ul, ca distrug gazonul, ca distrug franele camionului, in general, din orice motiv din care se poate comenta ceva, dar am sa spun ca nici ca ma intereseaza parerea lor.

Faza e atat de tare si seamana cu ajunsul acasa dupa o zi infernala si aruncat ciorapii dupa cum iti vine, numai sa te tolanesti in canapea, incat nimic nu m-ar convinge ca e ceva rau in asa ceva. Imi place tare mult ca nu mai pierzi o gramada de vreme cu rampele, in special in situatia in care te-ai intors de la o batalie cu noroaiele, in buna traditie a Calugarenilor anului 1595 si te mozolesti si mai rau decat esti. In orice caz, ar fi de studiat si varianta “Top! In camion!” adica inversul acestei faze, nu de alta, dar oricum e mai complicata. Are cineva vreo idee?

https://www.instagram.com/p/BDWjH4sq9fd/

Faceam la inceputul lunii o trecere in revista a pacalelilor de 1 aprilie si constatam ca a fost un an foarte slab spre jalnic in privinta pacalelilor, cel putin in ce priveste site-urile pe unde am umblat. Una dintre stirile care m-au facut sa imi ucid umorul, ca inutil in aceasta lume, a fost ca in MotoGP au devenit obligatorii aripioarele, adica eleroanele alea de stabilitate, un soi de arme albe permise.

Povestea plecase de la faptul ca dupa etapa aia controversata din Argentina, in MotoGP, in care s-au intamplat atatea, incat o relatare ca “rulam si eu, tralalala, cand s-a luat dupa mine o aripioara a motocicletei Ducati din proximitate” nu facea decat sa mai intretina focul nemultumirilor de tot felul. Si dupa etapa asta, in Moto3 au fost interzise, in Moto2 de la anul, iar in MotoGP continua fara nici o problema. Si de aici poanta aia dezumflata, ca devin chiar obligatorii.

12994580_2018541755037850_3945535686817955409_n

Printr-o ciudata schema, din ciclul “viata bate filmul”, la Jerez, unde a avut loc ultima etapa din MotoGP, alaturi de Ducati, Honda si Yamaha, alte doua echipe au intrat in “lumea buna” a purtatorilor de eleroane: Suzuki si Aprilia.

Suzuki, pana cand vor izbandi modelul perfect si infailibil pe care-l tot promit sarmanului Maverick Vinales, au infipt niste eleroane in motocicletele echipei si gata, sunt inaripati. Cu un stil care aminteste foarte mult de eleroanele din F1, noile aripioare ale Suzuki nu sunt nici asa agresive ca cele zburlite ale celor de la Ducati si au parut si mai de folos, daca aruncam un ochi pe tabloul rezultatelor.

13082599_871151949661665_5820198431777513650_n

Deocamdata nu s-a vorbit in interviuri despre eleroanele de la Suzuki Ecstar, caci altele sunt prioritatile jurnalistilor, cum ar fi viitorul lui Vinales, dar probabil ca la prima ocazie vom afla in ce masura acestea au influentat concret, pozitiv sau nu, clasarea satisfacatoare a pilotilor.

Dar nu numai Suzuki s-au inaripat. Se vorbea de pe la Austin despre iminentele update-uri pe care motocicletele Aprilia le vor suferi si a fost cumva o surpriza aparitia aripioarelor, in conditiile in care era vorba de motor, de frane, de sasiu chiar.

article-marc-marquez-alerones-comision-seguridad-5706c2a668ce9

Concluzia e ca: vedeti mai baieti ca se poate si cu eleroane de bun-simt? Baietii de la Ducati, fireste, ca doar un eleron Ducati a fost vazut in Argentina ca incerca sa se stabileasca in spatele incercat al lui Marquez.

Prince a murit in urma cu cateva zile si, fara sa fiu vreun mare (sau chiar mic) fan, deplang intr-o oarecare masura disparitia unui extrem de talentat muzician, o forta a muzicii, in special la sfarsitul celui de-al douazecilea secol. Macar pentru simplul motiv ca ma ia cu capul cand vad “artistii” actuali. Dupa ce a fost anuntat decesul si a inceput obisnuita avalansa de recunostinta pe Facebook, a aparut destul de des si imaginea cu afisul Purple Rain, cea cu motocicleta. Si dupa ce am asistat la cateva discutii in contradictoriu privind marca ei, am lasat-o balta. Pentru ca, da! stiam ca nu e vorba de un Harley-Davidson, chiar daca asa pare de la distanta. Si iata ca ma uitam azi pe mai multe site-uri si, intr-un mod relativ ciudat, cei de la Motofire.com tratau acelasi subiect.

purple-rain-poster

Si mi-au dat dreptate. Nu e altceva decat o Honda, nici macar vreun model la care sa se fi obosit prea mult cu customizarea, fiind un standard 1981 Honda CM400A, cu motor de 395cc, bicilindric, racit cu aer, cu o cutie automata cu doua viteze si destul de buna alegere pentru un tip deloc inalt, fiind recunoscut ca fiind un model entry-level cu saua joasa si ghidon accesibil. Sincer, nu am stiut exact ca e vorba de o Honda, cu atat mai putin acest model, insa am stiut ca nu e Harley.

Rotile au fost de asemenea modificate, insa maruntaiele motocicletei au ramas intacte. Dar ce-i cu carena aia? Pai vine, cica, de la un model clasic 1970’s Vetter Windjammer.

honda-cm400a-2-600x464

Care e concluzia, deci? Ca sa ai o motocicleta spectaculoasa (si Prince a fost un artist destul de flamboaiant, nu se situa tocmai in zona minimalismului), reteta e ca in primul rand sa ai un customer spectaculos, care sa stie ca nu mereu iti trebuie cine stie ce donor luxuriant.

Jorge, la Ducati ai plecat / Pre multi i-ai cam incurcat… – etapa pe declaratii si interviuri

maxresdefault

Intai au fost zvonurile, apoi a venit confirmarea, s-a asternut tacerea pentru o zi, doua, dupa care au inceput sa se macine stiri dupa stiri, zvonuri, declaratii. Si bineinteles, situatia ramane incalcita, chiar daca la un moment dat, colportorii de zvonuri o descurcasera. Da, despre viata in MotoGP dupa anuntul trecerii din 2017 a lui Lorenzo de la Yamaha, la Ducati vorbeam. Cel de la inceputul saptamanii.

S-a vorbit o gramada, chiar inainte de comunicatul celor doi producatori Yamaha si Ducati despre transfer, cu privire la eventuala structura a grilei din 2017. Vinales pleaca de la Suzuki, ca sa ii ia locul lui Lorenzo la Yamaha, la Suzuki pleaca cei doi piloti de la Ducati, ori numai unul dintre ei, in cazul in care Stoner insista sa nu mai piloteze in MotoGP, altfel decat in teste.

MotoGp+of+Qatar+Free+Practice+e7IB81dpi1Yx

De fapt, lucrurile apar neclarificate in mare masura si speculatiile de mai sus se bazeaza pe ceva foarte subtire si nesigur. Dar sa luam cateva dintre declaratiile din aceste zile si sa incercam sa le decodificam.

1. Gigi Dall’Igna (Ducati Team Manager): “Yamaha nu l-a facut sa se simta deloc bine pe Lorenzo, s-a simtit ca un peste scos din apa”. Tehnic, Lorenzo are un contract valabil pana la 31 decembrie 2016 cu Yamaha si mai mult ca sigur ca nu are voie sa dea nimic din casa, sa vorbeasca de rau constructorul, echipa, etc. Dar prietenul sau Dall’Igna, nu are nici o obligatie contractuala in acest sens si poate sa spuna ce doreste (sau aproape). Si atunci, de ce nu?

gigi-dalligna-profile-01

Este foarte adevarat ca, asa cum am mai scris pe aici, una dintre marile probleme ale lui Lorenzo la Yamaha a fost traitul in umbra colegului Rossi, inclusiv atunci cand a castigat titlul mondial. Probabil ca daca va castiga si in 2016 titlul, spaniolul il va considera doar o intrare in palmares, eventual ceva reactii orgolioase la adresa lui Rossi sau a cui mai are ceva de impartit cu el. Deci, stricarea definitiva a atmosferei in echipa (sau cum s-o numi, caci semantic nu e cazul) nu ar aduce ceva nou. In schimb, poate sa ajute cumva o echipa Ducati.

2. Jorge Lorenzo: “Simteam nevoia de o schimbare, de noi provocari in cariera mea, stabilirea unor noi obiective, care sa-mi mentina nivelul ambitiei la maxim”. Cam asa ar fi declarat spaniolul dupa o suspecta (dar cumva justificabila tacere). Sigur, imediat s-a grabit sa-si exprime recunostinta fata de Yamaha, in frazele urmatoare, insa a parut destul de stanjenitor. De fapt, e vorba de atmosfera. Nu stiu ce sa inteleg si ce ati intelege din cele spuse, in conditiile in care Lorenzo e campionul in prezent, ce ar trebui sa mai castige sau sa arate? Da, exista o galerie restransa de 5 piloti care au castigat titluri cu echipe diferite, ar fi loc si pentru al saselea, insa mai departe ce? Nu, e clar ca e ceva putred in echipa Yamaha si am mai vorbit despre asta.

Uwm8Fz1

3. Claudio Domenicali (Ducati CEO): “Nu ar fi ok sa avem trei sloturi in echipa, cu cei doi Andrea si Lorenzo?” Ma rog, declaratia a sunat un pic altfel, insa cam asta ar fi intelesul. In deschiderea festivitatilor prilejuite de cea de-a 90-a aniversare a Ducati, marele boss a suspinat din greu amintind ca italienii nu au mai castigat vreo cursa de pe vremea lui Stoner, ba chiar si mai greut cu podiumul, iar acum are de ales dintre patru piloti de exceptie. Daca Stoner nu vrea revenirea in cursele MotoGP, raman trei, adica trebuie sa se aleaga dintre cei doi Andrea ca sa faca echipa cu Lorenzo. Ce-am inteles de aici (si dintr-o alta declaratie, de mai jos)? Plecarea celor doi Andrea de la Ducati, eventual catre Suzuki Ecstar, nu e deloc luata in calcul. E doar o eventualitate si aia vaga. Mai inteleg ca lui Domenicali i-ar surade ca Ducati sa aiba trei piloti. Deocamdata, nu se poate, regulamentele competitiei limiteaza la doi. Sigur, exista varianta unei echipe-satelit, dar oricare dintre Dovi sau Iannone ar privi o astfel de mutare ca un regres, ca si cum ai trimite o vedeta dintr-o echipa destul de buna de fotbal sa joace la echipa a doua.

Claudio_Domenicali_Standard_01_634x357_1_634x357

Ca sa nu mai spun ca declaratia glumeata a boss-ului Ducati ar da si ceva apa la moara nemultumitilor care considera ca sezonul 2016 MotoGP a fost croit pe “masurile” companiei din Borgo Panigale. Va amintiti: soft-ul cel nou si unitar e prietenos pentru Ducati, noile motociclete Ducati GP16 sunt niste forte, anvelopele Michelin nu sunt proprii unor dezvoltari de putere pentru acestea, asa ca se fac reguli noi in timpul jocului (episodul Austin) si tot asa. Ce-ar fi sa fie si un al treilea pilot la echipele de fabrica, doar ca asa a glumit Domenicali?

4. Gigi Dall’Igna, din nou: “Imediat inainte sau dupa 3-5 iunie, data la care va avea loc etapa Catalunya Grand Prix at Barcelona, va trebui sa facem o alegere intre Dovizioso si Iannone”. Seful echipei Ducati sustine ca are in fata o alegere grea, deoarece are doi piloti valorosi, cu care are relatii foarte bune, insa nu vrea sa mai auda scuze, in conditiile in care, dupa cum am aratat, nici o cursa castigata si podiumuri destul de rare, din era Casey Stoner.

Stoner-Test-Duta-Ducati-2016

Inseamna asta oare ca asteapta sa vada macar podiumurile ocupate, daca nu chiar cel putin o cursa castigata in cele trei etape ramase pana la acest termen limita, incluzand una dintre etape chiar in Italia? Teoretic da, practic nu, deoarce cred ca alegerea e facuta. Si aici nu ne rezumam exclusiv la o alegere a lui Dall’Igna, ci si de o decizie si aranjamentele aferente ale celor doi Andrea. Caci venirea lui Lorenzo la Ducati sigur i-a alarmat si i-a facut sa-si ia masurile de precautie. Indiferent despre cine e vorba. Iannone a avut o prestatie relativ buna in sezonul trecut, desi cam lipsita de rezultate. Anul acesta a facut o cursa buna, in celelalte doua facand nazbatii. Dovizioso s-a luptat tot anul trecut cu o motocicleta pe care n-a inteles-o, in primele trei etape ale acestui sezon a obtinut un podium si a fost scos din lupta de doua ori, o data chiar de colegul sau, in conditiile in care a aratat un potential imens. Mai e vorba de palmares, insa cand sunt bani la mijloc, conteaza rezultatele de acum, nu cele de altadata. Asa ca, in conditiile in care nu s-a auzit nimic consistent despre vreo intelegere a vreunuia dintre cei doi Andrea cu alte echipe, sansele se impart egal. Aparent, desigur…

PA1885464.0008

Oricum, cel mai vehiculat zvon ar fi ca pleaca amandoi, nu pare prea fundamentat. Ba chiar episodul in care, desi cu podiumul asigurat, cei doi piloti Ducati s-au luptat pe viata si pe moarte in finalul cursei din Argentina si Iannone a intrat in Dovizioso, arata ca fiecare avea ceva de demonstrat conducerii. Cel putin asa inteleg eu.

5. Maverick Viñales (pilot Suzuki Ecstar): “Imi doresc sa fiu campion in MotoGP, in urmatorii doi, trei ani”. Declaratia absolut normala si logica, caci aratati-mi mie pilotul care concureaza doar ca sa-l vada prietenii la televizor, poate sa ascunda mai multe lucruri decat la prima vedere, mai ales in intreg contextul de care am vorbit pana acum. Stim prea bine ca numele sau a fost vehiculat ca inlocuitor al lui Lorenzo in Movistar Yamaha. Ba chiar Rossi a spus, nu odata, ca reprezinta unul dintre cei mai de viitor piloti care concureaza in MotoGP. Iar pustiul catalan de 21 de ani simte ca poate mai mult. Sezonul trecut s-a luptat cu frustrarea de a nu avea o motocicleta competitiva si nici acum nu simte ca are ce-i trebuie in proportie de 100%.

this-is-how-maverick-looks-in-suzuki-blue

La Suzuki, numai trepidatii. Boss-ul echipei David Brivio spune: “Il asteptam (pe Vinales) sa se decida si sa ne spuna ce vrea sa faca. Prioritatea, bineinteles, este sa-l tinem la noi. Intreaga fabrica Suzuki lucreaza pentru el, dorindu-si sa ramana”. Interesant, deoarece se auzise ca exista niste clauze contractuale cam in favoarea Suzuki, ce-l cam stanjenesc sa faca pasul intr-o alta directie. Pe de alta parte, Maverick in multiplele interviuri si declaratii sustine ca se afla cu echipa sa si cu motocicleta pe care o piloteaza intr-un stadiu competitiv (si asa si este), insa e nevoie de ceva si mai performant. Sa fie vorba de o motocicleta Yamaha? Poate da, poate nu. Vinales a aratat lucruri frumoase in testari si chiar in antrenamente si calificarile primelor etape, insa in cursa decisiva a obtinut a cincea si a patra pozitie. Sa fie vorba si de nevoia unui psihic mai puternic? Vom vedea in urmatoarele etape. In orice caz, daca e asa cum sustine Brivio, presiunea unei decizii contra-cronometru nu e pe el.

PA1890305.0008

Cam astea ar fi declaratiile ultimelor zile si cam ce inseamna ele traduse, dincolo de diplomatia impusa. Adica, situatia e departe de a fi limpede, iar lucrurile sunt incurcate. Probabil ca unele se vor lamuri, ca altele, clare acum, sa se complice. Voi reveni in viitor, pe masura ce in lumea MotoGP se vor mai produce schimbari interesante, intrigante sau notabile.

Polaris Rampage pare sa fie vehiculul (amfibiu, inclusiv) suprem in off-road!

Polaris-Rampage-1-671x382

Chiar daca se ocupa de producerea de motociclete, ATV-uri, UTV-uri, snowmobile, skijet-uri si altele asemenea, constructorii majori din aceasta industrie se ocupa si de lucruri mai serioase, ca sa zic asa, cum ar fi constructia de motoare pentru nave (Kawasaki) sau avioane (BRP), ori furnizeaza produse pentru unitatile armate.

Sigur ca exista multe domenii in care vehiculele powersports isi pot arata utilitatea, dincolo de segmentul recreiational pe care-l vedem la tot pasul, insa am vazut recent ce inseamna redefinirea sintagmei all-terrain vehicle (de la baza acronimului ATV, insa cu aplicare mai larga in privinta vehiculelor). E vorba de un prototip pus la punct de producatorul american Polaris Industries, denumit Rampage si cred ca e cel mai impresionant lucru vazut in ultima vreme.

262284_15

Prototipul Rampage pare a fi vehiculul suprem, care poate domina orice teren, poate sa se descurce in apa, poate sa reziste in conditii extreme. De fapt, cu asta ar fi trebuit sa incep, caci acest vehicul cu infatisare post-apocaliptica, ce pare desprins din seria Mad Max, a fost creat si dezvoltat in vederea sprijinirii activitatii armatei canadiene implicate in Operatiunea Nunalivut.

Polaris-Rampage-2-671x412

Nunalivut reprezinta o operatiune care se efectueaza din 2007 in nordul Canadei de catre fortele de aparare canadiene care are ca obiectiv: re-afirmarea suveranitatii Canadei in regiunile nordice (de fapt, se cauta daca apar intrusi in zonele nordice si nu chiar la ceva colonii nomade eschimose se refera), demonstreaza capacitatea de operare in mediul de iarna aspra din zonele indepartate arctice si sporeste capacitatea de raspuns la orice situatie intervenita in acele zone. In plus, permite asigurarea unui sprijin in cercetarea stiintifica, precum si interoperabilitatea cu fortele militare aliate, ori alte institutii guvernamentale canadiene.

Asadar, Polaris a dezvoltat acest prototip care sa poata hoinari prin tinuturile considerate ca printre cele mai vitrege din lume, sa faca fata tuturor provocarilor oferite de Mama Natura in cele mai rele perioade ale sale si sa o poate face pe orice teren, in orice anotimp, sa o faca in mediu uscat (inghetat, acoperit cu zapada sau nu) sau in apa.

Polaris-Rampage-Water-671x400

Bun, am lamurit cadrul, vedem imaginile, numai ca de abia acum, cu atentia captata pe de-a intregul, incep intrebarile serioase. Despre ce specificatii tehnice de mare exceptie e vorba? Cum se propulseaza in apa, vorbind de ape in care nu mai ajuta senilele, ce putere dezvolta si ce motoare foloseste (caci pare ca nu se bazeaza doar intr-un motor)? Polaris nu a raspuns la solicitarile despre detalii decat intr-un mod generalist “e un vehicul prototip, in dezvoltare, in continuare cautam metode de manevrabilitate in apa adanca. Deocamdata senilele asigura directia si propulsia inainte-inapoi in teren solid”. Cam atat.

Polaris-Rampage-Bank-671x431

O alta intrebare care apare ar fi aceea daca va exista si un model de productie, care sa se gaseasca in comert, desi cred ca e clar pentru toata lumea ca ar costa o avere. Insa ar fi undeva in fruntea topului vehiculelor pe care am vrea sa le conducem, macar o data in viata.

Ceea ce e ciudat, insa, e ca apare un Polaris Rampage pe un site japonez si ar fi de vanzare. Si culmea! apar si ceva specificatii tehnice. Astfel, un motor (doar unul!) Polaris Prostar 1000 de 999cc, dezvolta 110 cp, are un rezervor extrem de generos (altfel, cum?) de 75,5 litri si o greutate de (doar!) 454 kg. In rest, idiograme japoneze si intelege cine poate. Chiar, pentru cine stie japoneza, am sa pun si site-ul si poate ne lamureste si in alte privinte. http://www.whitehouse.co.jp/wha/rampage/

rampage

Foarte confuza situatie, in conditiile in care pe site-ul Polaris nu exista absolut nici o informatie. Nici macar una! O sa urmaresc daca apar ceva noutati, sper ca nu pe Motorcars.jp ca pana acum si am sa le destainui.

main

E oficial: colaborarea dintre Lorenzo si Yamaha va inceta la sfarsitul acestui an, spaniolul a semnat cu Ducati

041416-top-10-lorenzo-ducati-06-red

Tocmai incercam sa pun in ordine cateva idei despre motivele pentru care vad necesara parasirea echipei Yamaha a campionului mondial en-titre Jorge Lorenzo, cand bang! stire de luni dupa-amiaza: e oficial, Lorenzo a trecut la Ducati.

Nu, nu a deschis gura Lorenzo, nu s-a dat verde din Bologna sa se vorbeasca despre noul contract, ci pur si simplu Yamaha Motor Co., Ltd. a emis un comunicat prin care anunta ca nu va continua colaborarea cu spaniolul, dupa sfarsitul acestui sezon si ca el isi va vedea de treaba la o alta echipa.

041416-top-10-lorenzo-ducati-07-legacy-leap-633x517

Evident, multumim pentru cele trei campionate mondiale castigate (2010, 2012, 2015), pentru cele 41 de curse castigate si pentru ca a fost pe podium de 99 de ori din 141 de aparitii la grila de start. Uram pilotului succes, viata frumoasa etc. etc. La nu mai mult de doua ore de la comunicatul Yamaha, a venit si un mai lapidar comunicat de la Ducati: “Ducati anunta ca a ajuns la un acord cu Jorge Lorenzo, prin care pilotul spaniol va participa in MotoGP sezoanele 2017 si 2018 la bordul unui Ducati Desmosedici.”

Nimic despre cele 24 milioane de euro pe care ar urma sa le primeasca in decursul celor 2 ani, nimic despre cui ii ia locul, nimic despre cine ii va lua locul. Ma rog, Yamaha si-a facut datoria, la fel si Ducati, telenovela incheiata. Oricum, a fost unul dintre secretele cele mai prost gestionate, la modul ca lumea era nevricoasa deja cu privire la acest subiect, asteptand numai ca ziua sa vina odata.

Sigur, multe webzine-uri si-au facut datoria, scriind verzi si uscate si aproape zilnic si acum o sa ma enerveze si mai tare, cand or sa spuna “v-am spus eu ca…?” Da, nu e ca si cand toata lumea stia despre plecarea lui Lorenzo si vai! ce alta directie oare va apuca? Da, bine, lasati…

041416-top-10-lorenzo-ducati-01-rossi

Si acum sa ma intorc la ce vroiam sa scriu initial: motivele pentru care pare mai mult decat evident ca Lorenzo va parasi Yamaha in toamna.

In primul rand, Ducati il vrea foarte mult, exagerat de insistent. Nu e prima oara cand il curteaza italienii pe J-Lo, insa se pare ca acum au mult mai multe argumente. Vreo 24 de milioane, plus vreo 4-5 in plus. Cum ar fi ca in sfarsit, se pare ca au o motocicleta care poate sa concureze cu M1 si cu RC213V. Apoi, CV-ul lui Lorenzo nu-i de colea, il cam recomanda rezultatele, titlurile, podiumurile, basca ceva recorduri. Ducati a inteles ca nu exista foarte multe sperante in privinta celor doi Andrea. Unul dintre ei e tanar si nu foarte experimentat, desi muncitor, celalalt nu a reusit un an sa se inteleaga cu motocicleta sa, iar in acest an a cam fost lovit de ghinion. Si da, e normal ca toata povestea cu Lorenzo sa se rasfranga asupra celor doi inca piloti Desmo, nu e ok cand auzi ca vei fi dat afara (mai mult sau mai putin), iar ala de-ti ia locul va castiga enorm. S-a vorbit ca viitorul celor doi Andrea va fi Suzuki Ecstar, in conditiile in care Vinales va fi inlocuitorul lui Lorenzo, la Yamaha. Sa vedem…

Jorge-Lorenzo-Motogp-Movistar-2014-Wallpaper-Background

In al doilea rand, si in anii in care a castigat titlul mondial, se facea cum se facea si tot despre Rossi se vorbea mai mult. Lorenzo nu e un tip cu orgolii imense si dorinta imensa de a fi mereu in reflectoare, dar nu e confortabil pentru el sa fie “astaaa, cum ii spuneeee, colegul de echipa al lui Rossi” ani de zile. Nu se stie cu cine va face pereche inca la Ducati (caci varianta Casey Stoner nu e tocmai batuta in cuie), insa macar ca au dat un camion de bani sa-l aiba, si tot va Lorenzo fi in centrul atentiei, in extenuante campanii de imagine (si bani).

Vorbim de bani? Pai da, caci Lorenzo va simti cu siguranta ce diferenta va fi in conturi, fata de pana acum, desi nu e un pilot prost platit. Insa zvonurile din jurul transferului au ajuns sa arunce sume ametitoare (am citit undeva si despre 20 milioane de euro pe an, ba chiar aia 24 se vorbeau ca ar fi pe un an, nu pe ambele sezoane). Parerea mea e ca si daca ar fi vorba de 12 milioane pe an, ar fi oricum extrem de mult. La care se vor mai adauga ceva contracte de publicitate, ceva sponsori. In fine, nu il deplangem pe J-Lo.bbc1046b2ed9abbb87ed137fe10187f1

Apoi, tendinta de a fi idolatrizat, asa cum se intampla cand pilotii se retrag, nu isi are suport real, atata timp cat din echipa face parte Rossi (si va mai face pana in 2018). Cam despre ce am zis mai sus e vorba in acest caz. Din fericire pentru el, singurul idolatrizat la Ducati e Casey Stoner. Daca australianul se va decide sa concureze in echipa, probabil ca nimic nou pentru Lorenzo, daca nu, atunci are accesul neingradit la nemurire. Desi statuia lui va fi mai mica decat a lui Stoner, clar.

Fie ca-l va avea coleg de echipa, fie ca-l va avea consultant si pilot de testari, Lorenzo trebuie sa profite de experienta si inteligenta australianului. Mai ales ca dupa plecarea de la Honda, a inceput sa retraiasca. Stoner a parut ca in timpul petrecut la Honda, a fost minimalizat, in special de orgoliul imens al lui Marquez. Atunci cand, anul trecut, cei de la Repsol Honda au schimbat sasiul cu cel al modelului 2014 si imediat au aparut si rezultatele, de fapt a fost ideea australianului. Marquez a avut grija sa spuna doar “inginerii nostri”. In fine, Lorenzo fiind din alt aluat, mai mult ca sigur ca va putea lucra de minune cu Stoner, indiferent in ce postura ar fi acesta.

In 2016 Ducati se lauda cu un model pe cinste, foarte rapid, iar lui Lorenzo ii place viteza enorm (ma rog, carui pilot de motociclete nu-i place?). In acest an, Yamaha M1 e cea mai inceata dintre Big 3 (Honda, Ducati, Yamaha), deci concluzia vine singura.

Un alt motiv pentru care Lorenzo a facut o alegere inspirata il reprezinta Gigi Dall’igna. El este mastermind-ul care a reusit sa aduca Aprilia in super-forma in WSBK, el este cel care a venit cu curaj la Ducati intr-o perioada in care parca acolo era zona crepusculara si a devenit motorul reinvierii Ducati in MotoGP, el este cel care a avut un cuvant greu in alegerea lui Lorenzo si poate trebuia sa incep cu asta: cei doi sunt buni prieteni.

041416-top-10-lorenzo-ducati-02-gigi-dall-igna-633x407

Convietuirea cu Rossi intrase intr-o era a dramatismului, mai ales dupa ce s-a intamplat in sezonul trecut. Culmea e ca in prima faza a evenimentelor din 2015, Rossi a avut ceva de impartit cu Marquez, deoarece ii era greu sa conceapa ca cineva poate sa faca jocurile pentru altcineva, ca el sa aiba de suferit. Numai ca in debutul sezonului s-a vazut ca nu-i deloc liniste in Movistar Yamaha, din nou au lucit sabiile scoase din teaca. Sigur, viata in echipa asta va fi interesant de urmarit si mai departe, insa macar acum nu se mai mimeaza interesul comun si de echipa. Culmea e ca recent, Rossi a fost surprins ca schimba relaxat si zambitor niste cuvinte cu Marquez, iar ceva-mi spune ca cel mai sifonat din povestea asta va fi chiar J-Lo.

In consecinta, lucrurile s-au lamurit in privinta lui Lorenzo, de am putea spune: “OK, lucrurile sunt clarificate acum, mai pilotam si noi ceva anul asta?” Sa vedem ce ne mai rezerva viitorul in MotoGP.