Archive for February 24, 2017

Ce legatura ar fi intre un set de tobe si o motocicleta sau doua seturi si un trike?

In buna traditie a vehiculelor ciudate, ingenioase si nu mai putin, interesante, am sa raspund intrebarii din titlu si am sa spun: ei bine, cu putina fantezie, exista o legatura, atata timp cat iubesti tobele si in egala masura, motocicletele sau trike-urile (cele pe trei roti). Si daca poti sa-ti satisfaci pasiunile simultan, atunci e o nebunie, dar as indrazni sa spun ca e o nebunie frumoasa, aparte.

022317-motorcycle-trike-drums-patent-US20170050694-fig-2

De la ce am pornit? Exista o cerere de inregistrare a unui brevet pentru un trike ce are un set de tobe integrat. Nu tobe de esapament, ci chiar tobe de cantat. Reprezinta inventia si creatia unui anume Michael Pestritto de undeva, din Florida SUA si descrie un trike cu un kit dublu de tobe, adica 12 piese, dar si un al doilea set de controale ale trike-ului in zona pasagerului, daca cel ce conduce e preocupat subit de un solo de tobe in vreo intersectie, cum ar fi firesc sa se intample. Glumesc.

trike5

Ceva de genul asta am mai vazut in trecut, in Rusia, cand au fost surprinsi un chitarist si un tobosar pe o motocicleta cu atas (condusa de o a treia persoana, slava Domnului!) si e posibil sa fi fost si la baza inspiratiei lui Pestritto, deocamdata nu avem de unde sa stim.

Design-ul lui Pestritto are tobele pozitionate astfel incat tobarul se situeaza central, cu greutatea echipamentului suplimentar, adica seturile de tobe, asezate uniform pe fiecare parte. Si totodata, design-ul arata o trimitere catre motocicletele cu atas (de unde si suspiciunea de mai sus), aratand ca in acest caz, s-ar fi dezechilibrat intr-un moment sau altul. Solutia unui trike apare ca fiind cea mai nimerita. De altfel, in videoclipul rusilor se vede ca a fost construit ca un soi de podium in locul “custii” atasului, iar chitaristul ar fi contra-ponderea necesara.

022317-motorcycle-trike-drums-patent-US20170050694-fig-4

Intre cele doua scaune ale trike-ului ar fi al doilea set cu ghidon, de control, apropo de ce mentionam ca pasagerul poate deveni brusc conducatorul, cat timp bate pilotul toba. Brevetul descrie un sistem hidraulic al directiei rotii fata, desi nu mentioneaza modul in care clapeta de acceleratie e controlata sau transmisia e cuplata. Iar desenele controalelor secundare nu arata vreo parghie de ambreiaj, ceea ce ar putea insemna ca se cauta inca o solutie.

022317-motorcycle-trike-drums-patent-US20170050694-fig-1

Trike-ul lui Pestritto are un nume: “Iron Thunder, America’s Only Extreme Motorcycle Trike Drum Machine”, insa cel mai important, are o motivatie si una chiar umanitara. Acest trike a fost conceput ca un element central al unui tur cross-country in vederea sensibilizarii publicului cu privire la bolile de inima. Potrivit sit-ului HeartbeatRider.org Iron Thunder a fost conceput (fara sa reiasa de undeva ca a fost cu adevarat construit) in sprijinul lui Sam Nehme de la BMS Choppers, un renumit customizator. Marca de denumire a expirat, insa brevetul depus ulterior, adica recent, da o speranta ca proiectul ar putea fi repus pe picioare si deveni viabil.

trike2

Desigur, un trike atrage atentia pe strazi, chiar si in SUA; un set de tobe utilizat corespunzator (iata-l pe Pestritto prin anii ’60) atrage si el atentia; ei bine, un set de tobe pe un trike sigur n-ar trece neobservat, asa ca element central intr-o campanie umanitara nu va face decat sa atraga atentia. Dar ceva nu-mi da pace, insa: cum ar fi acest trike intr-o companie selecta, cum ar fi chitara-aruncator-de-flacari din Mad Max?

022317-mad-max-flamethrower-guitar-animated

Hoversurf Scorpion – maxi-drona care transporta oameni

Intotdeauna cand vad tot felul de vehicule ciudate, nu pot sa ma abtin sa nu ma gandesc la ce ar merge prost si cu ce rezultate. Vedeti dvs., intr-o prezentare, cand gasesti ceva interesant pe internet, lucrurile merg de minune. Si desigur, nu-si face nimeni contra-reclama, filmand momentele mai putin reusite sau esecurile. Astea poti sa ti le imaginezi singur si sa cantaresti cat de util ti-ar fi un vehicul ciudat si cat de afectat ai fi daca ar iesi ceva prost.

Pornind de la aceasta idee, pot spune ca pur si simplu am ramas stupefiat si terifiat descoperind Hoversurf Scorpion, un vehicul concept realizat in Rusia, un fel de drona imensa, un fel de hoverbike in stilul unei motociclete, cu patru elice montate la nivelul genunchiului. Ce poate merge rau? Ma gandesc doar la o elice ce sectioneaza un picior al pilotului. Cel putin in prezentarea facuta, elicele vajaie foarte aproape de picioare.

hoversurf-scorpion-russian-hoverbike-manned-multirotor-8

Dronele cu multirotoare sunt o realitate de ceva vreme, cam de vreo cinci ani, asa. Nu insist asupra utilitatii acestora, insa era evident ca intr-o zi cineva se va gandi ca pe aceste vehicule cu auto-stabilizare, cu decolare verticala si avantajele hover ale unui elicopter (dar fara complexitatea mecanica a acestuia, cerintele de intretinere ridicate, zgomot samd) vor putea sta si oameni.

hoversurf-scorpion-russian-hoverbike-manned-multirotor-4

De asemenea, e mult mai usor sa construiesti o drona de dimensiuni apreciabile, buna de transportat oameni, decat pare la prima vedere. Exista motoare electrice puternice, cu grad mare de raspuns, exista pachete mari de baterii litiu-ion, iar tot echipamentul si instrumentarul aferent, gen accelerometre, inertial measurement units sau GPS au ajuns destul de accesibile ca pret si raspandire. Cu alte cuvinte, controlul hardware si software de zbor au ajuns la o maturitate incredibil de repede.

hoversurf-scorpion-russian-hoverbike-manned-multirotor-3

Si nu in ultimul rand, e interesant de stiut ca exista o multime de tipi nebuni, inventatori chiar geniali, care isi fac experimentele in curtile lor sau in fabrici dezafectate, uneori cu riscul vietii. Si cand companiile de aviatie au in dezvoltare tehnologie de diminuare a riscurilor si cresterea sigurantei, tipii astia sunt chiar fericiti sa faca pe cobaii.

hoversurf-scorpion-russian-hoverbike-manned-multirotor-1

E si cazul acestei inventii venite direct din Moscova: un hoverbike quadrocopter (cu patru elice) si cu un cadru de motocicleta adventure se ridica si zboara printr-un depozit, aproape sa se loveasca de grinzile de sus. Culmea, pare foarte stabil, ezitarile pana la stabilizarea concreta pot fi mai degraba puse in seama faptului ca toata povestea se deplaseaza pe baza unei telecomenzi aflate in mana pilotului. Un aspect pe care incerc sa mi-l explic, adica de ce nu ar fi comenzile cuplate pe ghidon/manere si trebuie sa te si tii pe dracia zburatoare, dar si sa actionezi comenzile.

Un alt film arata cum echipa de productie (nu toti odata) zboara afara, peste un teren de tenis. Apoi Scorpionul zboara la fel de bine si fara pilot. Dar se nasc cateva intrebari si probleme. Bunaoara, cat de mult isi doreste un utilizator senzatia de libertate si de independenta, va trebui sa stabilizeze Hoverbike-ul la sol in pozitie orizontala. Va fi nevoie ca suprafata pe care se aseaza sa fie relativ plana si in orice caz, fara multe obiecte in jur. Apoi, efectul vantului de elicopter va ridica nori de praf, pietricele, iarba si alte mizerii, ceea ce devine neplacut la decolare sau aterizare, cat de repede s-ar ridica sau opri motorul dupa aterizare.

O alta problema s-ar ivi atunci cand motorul se defecteaza, bateria se termina, iar la pachet ar veni si o defectiune a controlului electronic al stabilitatii (ESC). OK, pare o situatie mai rara, cu atatea variabile, insa la o defectiune majora a motorului, ESC poate sa nu mai functioneze. Pica precum o ghiulea, de la inaltime, nu? La unitatile mici, tip drone clasice, exista un sistem de alternare care permite ca macar in cazul in care motorul nu mai functioneaza, sa se poata stabiliza prin elicele care intra in modul planor.

hoversurf-scorpion-russian-hoverbike-manned-multirotor-10

Si nu in ultimul rand, elicele actioneaza prea aproape de picioarele pilotului. Nu, din imagini nu reiese, repet, in teste totul poate merge ok, dar cine stie? Oricum, se pare ca in prototipul din poze si film elicele sunt din lemn, insemnand ca mai repede se sfarama decat sectioneaza, dar in cazul unei elice din fibra de carbon rezistenta si durabila? Aici e un aspect la care personal as insista intr-o masura de protectie.

hoversurf-scorpion-russian-hoverbike-manned-multirotor-2

Numai ca ideea celor de la Hoversurf e alta: ei vad Scorpion ca un prototip timpuriu al unui potential vehicul sport-adventure, iar pe mai departe, au aspiratii sa produca si sa opereze un serviciu aerian taxi VTOL (vertical take-off and landing) cumva inspirat de eHang 184, plus o versiune fara pilot care ar putea transporta sarcini intre 90 si 2.500 kg.

hoversurf-scorpion-russian-hoverbike-manned-multirotor-11

E din ce in ce mai clar ca traim in niste vremuri interesante, in care vom putea vedea aviatie electrica, multicoptere cu echipaj uman, tehnologie a dronelor comerciale si a serviciilor de taxi aerian, iar asta nu in timpul vietii noastre, ci probabil ca mult mai repede, intr-un deceniu, doua.

Insa de aici vor aparea problemele de aglomerari aeriene, de trafic intens in aer, ceea ce va duce si la situatii mai putin placute. Cu toate acestea, vor exista solutii, cu siguranta. Probabil ca aceleasi probleme se puneau si la inceputul sec. XX cu privire la masini sau motociclete.

Piaggio GITA si KILO, “valizele”-robot care iti transporta marfa. Serios!

Piaggio Group, stie toata lumea, sunt cei responsabili cu mobilitatea urbana, in principal, sub diferite forme, de la motociclete (Aprilia, Moto Guzzi, Derbi sau Gilera), pana la propriile scutere Piaggio, dar si Vespa, Aprilia, Scarabeo, plus vehicule comerciale. Mult mai putina lume stie ca din grup face parte si Piaggio Fast Forward (PFF), o companie din Boston, specializata pe cercetari avansate in privinta evolutiei mobilitatii si viitorul sau, in intentia de a include o gama mult mai larga de solutii tehnologice.

piaggio-gita-fast-forward-design-robots-products-usa_dezeen_2364_hero2

Ei bine, unul dintre roadele PFF inseamna robotul de bagaje, in doua formate, deocamdata: GITA si KILO, un vehicul conceput ca un carator de bagaje, ce te insoteste autonom atunci cand vii de la cumparaturi sau atunci cand te indrepti spre gara sau aeroport.

piaggio-gita-fast-forward-design-robots-products-usa_dezeen_2364_col_2

GITA are forma unei roti bombate, care te poate urma transportandu-ti bagajele, pana in 18-20 kg, in timp ce te deplasezi fluierand, cu mainile in buzunare. KILO e fratele mai mare, care poate transporta pana la 100 kg in compartimentul sau de 120 l, avand o stabilitate marita, gratie celor trei roti pe care sta.

robot-luggage-kilo_0-770x440

“Pentru a intelege mai profund oamenii si obiceiurile lor, pentru a satisface nevoile lor, acestea au fost motivatiile care au dus la creearea GITA”, a declarat Michele Coaninno, presedintele PFF. “Am inteles ca trebuie sa cream produse in conformitate cu nevoile oamenilor de maine, de aceea cei din spatele PFF sunt tineri, entuziasti, fara frica fata de provocari, profesionisti, care au creat o fuziune perfecta intre robotica, inginerie si design”.

piaggio-gita-and-kilo

Mai interesant decat revolutionarele GITA si KILO este capacitatea de a oferi o platforma adevarata pentru mobilitate, cu o reala posibilitate de personalizare si integrare in satisfacerea nevoilor in diferite scenarii. De pilda, GITA poate fi programat sa se deplaseze cu pana la 35 km/h maxim, ceea ce poate sa fie de folos biciclistilor, care iata nu mai sunt obligati sa faca echilibristica cu bagaje pe cadru si sa fie insotiti indeaproape.

Good-time-Gita

In ciuda unui aspect care aduce aminte de R2-D2 din Star Wars, cel putin in deplasare, GITA a fost acoperit de camere si senzori, avand posibilitatea si de a fi setat pentru o deplasare solitara, fara sa insoteasca “stapanul”. Ca si cum ai avea nevoie de ceva de la mine, dar suntem amandoi ocupati. Programezi robotul, il trimiti la mine, il incarc si beneficiezi rapid de respectivul lucru. Poate nu se va ajunge la livrat pizza, dar cine stie? In orice caz, Sasha Hoffman, unul dintre directorii de operatiuni din PFF spune ca e foarte greu spre imposibil sa il furi pe GITA sau sa incerci sa-l devalizezi. La atatea camere si senzori, stii in fiecare secunda unde se afla.

piaggio-gita-fast-forward-design-robots-products-usa_dezeen_2364_col_1

Singura problema la care se lucreaza si se incearca o adaptare, ar fi ca daca GITA nu e insotit de o persoana, e destul de greu sa-l faca sa se deplaseze intr-o locatie in care nu exista resurse gen Google Maps, cum ar fi incinte industriale, cladiri de birouri sau campusuri. In principiu, sunt gasite deja cateva solutii alternative, insa se lucreaza intens la ele. In urmatoarele sase luni, PFF are in plan sa testeze GITA in cateva campusuri universitare din SUA, tocmai in scopul adaptarii la cele spuse mai sus.

gita